1. Trebuia sa avem noroc sa ne calificam, fiindca lotul nostru, chiar si in fata echipei a doua a Olandei era din start disproportionat.
Nu am avut noroc, iar olandezii, de altfel fair-play cu noi in prima repriza (suspecte ratarile lor din pozitii clare), nu au mai avut ce face in a doua parte si au marcat.
2. Am jucat ceea ce am stiut mai bine: supraaglomerare in aparare, dar de data aceasta atacantii olandezi ne-au creat mari probleme, poate si pe fondul oboselii nationalei noastre.
3. Principala greseala a fost ca am crezut prea mult ca olandezii ne vor ajuta: s-a vazut de la inceput ca parca asteptam ajutor de la olandezi. Trebuia sa jucam ceva mai agrsiv, chiar cu riscul de a fi surprinsi pe contraatac.
Ce sa mai, am jucat prost, am fost inexistenti in atac, nu am avut nici o idee de joc.
4. Ceea ce era clar dar nu se spunea in presa: jucatorii nostri,ca valoare sunt mult mai slabi decat echipa a doua a Olandei. A mai fost si oboseala acumulata dupa 2 meciuri extrem de disputate.
5. Ca sa fi castigat ne trebuiau jucatori motivati, in forma maxima Mutu nu a fost chiar fantastic la acest turneu, Chivu nu a mai facut o partida buna, iar ceilalti jucatori..ce sa spun, foarte foarte timizi in fata unei Olande care nu au jucat la capacitate maxima.
6. Hai sa comaparam atacantii olandezi: Roben si Van Persie, cu atacul nostru, Daniel sau Marius Nicolae. Nu cumva este o diferenta cam mare valorica? Asa a fost intotdeauna si asa va fi si de acum inainte.
Asta ne e valoarea lotului, si ca sa faci surprize trebuie sa joci agresiv, sa construiesti, sa risti si sa-ti creezi ocazii. Ceea ce nu a fost cazul in meciul cu Olanda.
Poate ca asta ne e valoarea, dar am practicat totusi un fotbal penibil, asta deranjeaza cel mai mult.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu